Menținerea unei greutăți normale este foarte importantă pentru starea de sănătate în general, nu doar în afecțiunile pancreatice. Așa cum a mai fost menționat – obezitatea reprezintă un factor de risc pentru cancerul pancreatic și nu numai.
Pe de altă parte malnutriția, frecventă în special la bolnavii cu cancer pancreatic dar si pancreatită cronică avansată, se asociază cu o evoluție nefavorabilă a bolii, cu un răspuns scăzut la tratament, cu creșterea riscului de infecții și în final cu alterarea calității vieții.
Cum știm dacă avem o greutate normală?
Cel mai simplu mod este de a calcula indicele de masă corporală după formula – masa în kilograme împărțit la înălțimea măsurată în metri la puterea a doua – IMC = m (kg)/ h 2(m). Valorile normale sunt între 18.5 kg/m2 și 25 kg/m2. Pacienții cu IMC mai mic decât 18.5 sunt subponderali iar cu IMC mai mare decât 25 sunt suprapoderali; o valoare a IMC peste 30 definește obezitatea. Foarte importantă este și scăderea în greutate neintenționată, fără un efort în acest sens, apărută pe fondul menținerii unui aport alimentar constant și fără modificarea efortului fixic zilnic.
Pacienții să înțeleaga si să aibă în vedere aceste aspecte și să raporteze medicului curant orice modificare aparută în acest sens. În cazul pacienților cu insuficiență pancreatică exocrină recomandarea va fi în primul rând menținerea unui stil de viață sănătos, cu un regim alimentar echilibra,t împreună cu tratamentul de substituție enzimatică.
În anumite cazuri suplimentarea cu vitamine poate fi necesară. Evaluarea de către un specialist în boli de nutriție poate fi indicată în caz de malnutriție severă. În cazul pacienților cu tumori pancreatice – un aport alimentar suficient pentru menținerea unui status nutrițional normal nu ”hrănește cancerul” – teamă în baza căreia unii pacienți iși impun restricții alimentare drastice care cresc riscul de malnutriție.
